Bipolari

Să fie nou ce viitorul ne rezervă?
Sau poate este totul de acum știut?
Neant de-nșelăciuni și roluri fără scenă
Cu măști familiare, dar de necunoscut!

Cărări bătătorite de noi și alții… mulți.
Cu sufletul hoinar uitat în patimi bipolar;
Cunoscători de ,,artă” dar totuși lăsați muți.
De- oglinzi în care chipul ni se mai reflectă doar.

Ochi ce privesc senini, dar totuși mint
Făcând fără să știe, parte din gloată.
Acum, să fii tu însuți, tre’ să fii iscusit!
Să fii actor era talent și artă, odată!

Publicitate